Eminescu si India

În 1971, Amita Bhose – scriitoare, cercetătoare, traducătoare, profesoară de bengali, sanscrită şi civilizaţie indiană – se stabilea în România, din dragoste pentru poezia lui Eminescu. În 1975, sub conducerea prof.dr.docent Zoe Dumitrescu Buşulenga, susţinea teza de doctorat cu tema „Influenţa indiană asupra gândirii lui Eminescu”. Cercetarea îşi avea sorgintea în „nevoia lăuntrică, tot mai stringentă, de a mă lămuri pe mine însămi, deplin, de misterul apropierii versului eminescian de sensibilitatea şi profunzimea liricii indiene. Care sunt influenţele şi confluenţele indiene în opera marelui poet român, cât de mult aprofundase el cultura poporului meu? – iată întrebările cărora doream cu ardoare să le răspund”, mărturiseşte Amita Bhose într-un interviu.

Teza de doctorat a fost publicată în 1978 sub titlul „Eminescu şi India”, fiind „cea mai amplă şi mai sistematică tratare a problemei relaţiilor dintre gândirea indiană şi opera lui Mihail Eminescu” (Sergiu Al-George) iar autoarea şi-a câştigat renumele de „a fi unul dintre cei mai avizaţi cercetători ai istoriei pătrunderii culturii indiene în spaţiul cultural european.” (George Munteanu).

Cu o prefaţă şi o postfaţă realizate de doamna Zoe Dumitrescu Buşulenga, „Eminescu şi India” se înscrie în rândul lucrărilor de referinţă dedicate marelui poet român. Autoarea a mers pe drumuri nebătute, concluzionând: „Mihai Eminescu e singurul poet european care a făcut India nemuritoare în ţara sa”.